În primii ani de viață, copiii sunt ca niște bureței care absorb tot ce se întâmplă în jurul lor — de la cuvintele rostite de părinți, până la tonul vocii, priviri, gesturi și… emoții.
De multe ori, părinții se concentrează pe achizițiile vizibile – să vorbească corect, să numere, să scrie – însă dezvoltarea emoțională este cel puțin la fel de importantă. Înțelegerea emoțiilor este temelia pentru o viață echilibrată și relații sănătoase.
Ce sunt, de fapt, emoțiile?
Emoțiile sunt reacții naturale ale corpului și ale minții față de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Ele nu sunt „bune” sau „rele”, ci pur și simplu există și ne oferă informații valoroase despre cum ne simțim și ce avem nevoie.
Copiii experimentează emoții puternice chiar din primele luni de viață: bucurie, frică, furie, curiozitate, tristețe. Spre deosebire de adulți, ei nu știu încă să le identifice sau să le exprime clar — de aceea este esențial să îi ajutăm să le recunoască și să le gestioneze.
De ce sunt importante emoțiile pentru copii?
- Emoțiile ghidează comportamentul
Un copil furios s-ar putea trânti pe jos, unul trist ar putea plânge fără cuvinte, iar unul fericit va sări și va râde. Comportamentele lor sunt mesaje emoționale care ne arată ce trăiesc în interior. Dacă îi învățăm să-și înțeleagă emoțiile, vor putea reacționa mai adaptat și sănătos. - Emoțiile îi ajută să învețe despre sine
Atunci când un copil știe „Sunt supărat pentru că nu am primit jucăria”, el nu doar că își exprimă o stare, ci face și un pas important în autocunoaștere. Acest tip de conștientizare îl va ajuta, mai târziu, să ia decizii mai bune și să se înțeleagă mai bine pe sine. - Emoțiile construiesc relații
Empatia, prietenia, compasiunea, cooperarea – toate au la bază înțelegerea emoțiilor celorlalți. Copiii care învață să recunoască tristețea sau frustrarea altcuiva vor ști să ofere sprijin sau să evite conflictul. - Emoțiile susțin sănătatea mentală
Reprimarea emoțiilor sau lipsa unei înțelegeri a acestora poate duce la anxietate, frustrări sau dificultăți de adaptare. Pe termen lung, un copil care se simte acceptat cu tot cu emoțiile lui va fi un adult mai echilibrat și mai rezilient.
Cum îi putem ajuta, ca părinți?
- Punem cuvinte pe stări: „Văd că ești supărat că s-a terminat timpul de joacă.”
- Validăm emoțiile: „E în regulă să fii trist. Și eu sunt trist(ă) uneori.”
- Modelăm prin exemplu: Arătându-le cum ne gestionăm propriile emoții, copiii învață comportamente sănătoase.
- Folosim povești și jocuri pentru a explora emoțiile: Cărțile cu personaje care trec prin diferite stări sunt instrumente excelente pentru discuții.
Activitate bonus: „Jurnalul Emoțiilor”
Puteți crea împreună un „jurnal al emoțiilor” — un caiet în care copilul desenează ce a simțit într-o zi. Nu contează cât de artistic este desenul, ci că învață să reflecteze asupra propriei stări. Acest exercițiu zilnic dezvoltă vocabularul emoțional și deschide calea către dialog sincer.
Emoțiile nu sunt obstacole, ci ghizi prețioși în dezvoltarea copiilor noștri. Dacă le oferim spațiu și înțelegere, ele devin unelte care îi ajută pe cei mici să devină persoane conștiente de sine, capabile să relaționeze frumos și să înfrunte cu încredere lumea din jur.